#RedescoperaFrumusetea: COLOR RICHE L’Oreal Paris

De asemenea puteti sa participati si voi AICI la concursul L’Oreal Color Riche 30 de ani #RedescoperaFrumusetea, unde puteti castiga zilnic unul din cele doua seturi de produse din faimoasa colectie Color Riche 30 de ani.

Cu ocazia implinirii a 30 de ani de existenta, L’Oreal Paris #RedescoperaFrumusetea, lanseaza Color Riche Anniversaire in 21 de nuante care sa acopere toate doleantele cromatice ale femeilor: de la cele mai sofisticate nuante de rosu pana la cele mai profunde si obraznice nuante de oranj, roz gurmand sau bejuri calde, cu efect glossy sau mat. Noua formula vine cu pigmenti mai bogati, care ofera o intensitate de doua ori mai mare a culorii, dar si cu extract de argan, lotus si camelie, pentru un plus de hidratare.

Revenind la provocare trebuie sa va spun de la inceput ca seman cu tata. :))
Mama mea nu este o femeie cocheta, pasiunea mea pentru fashion&beauty nu am mostenit-o de la mama. Cu toate acestea imi amintesc ca primele produse cosmetice le-am descoperit la ea in geanta. Era un creion verde de ochi si un ruj din ala verde care aplicat pe buze se facea rosu. Nu am vazut-o niciodata machiata, cred ca le cumparase la insistentele unei colege de serviciu. In schimb eu eram fascinata de descoperirea mea, mai ales de ruj…pentru ca era verde si pe buze se facea rosu…si avea si un ambalaj cochet auriu. Evident ca il luam pe furis si ma rujam, creionul nu prea il foloseam pentru ca era usor de identificat, nu puteam spune ca asa sunt pleoapele mele verzi in schimb cand ma intreba de ruj negam cu vehementa si spuneam ca asa sunt buzele mele rosii :)).

O alta pasiune din copilarie erau pantofii cu toc. Avea bunica un dulap plin de pantofi si sandale. Imi amintesc ca erau marimi foarte mici, cam 35-36 dar erau perfecti pentru mine, profitam de fiecare data de neatentia bunicii si ma plimbam cu tocurile. Mai tarziu cand aveam voie sa port tocuri, nu le mai putem purta pentru ca deja imi erau foarte mici, eu port 38.

Spre deosebire de mine, mama mea are un talent deosebit la impletit si crosetat. Imi amintesc si acum gulerele si mansetele brodate de la uniforma pe care le purtam cu mandrie si zecile de pulovere de mohair si fustite pe care mi le facea. (Bluza pe care o purta in fotografie era de fapt o rochie mov cu alb care mie imi placea foarte mult si pe care imi amintesc ca mai tarziu mi-a facut-o mie pulover :))

Mama mea nu este o femeie cocheta, in schimb i-a placut sa ma rasfete pe mine cu tot ce era mai bun, are un spirit de sacrificiu si o modestie extraordinara. M-a format ca om, mi-a dat o educatie minunata si nu as schimba-o pentru nimic in lume.

P.S. Fotografia ei este una de buletin, nu are foarte multe fotografii din tinerete si pe aceasta am obtinut-o rugandu-l pe fratele meu sa imi faca o poza la poza din moment ce eu sunt in Bucuresti si mama in Giurgiu…